A cannabis (nome scientificu: Cannabis sativa L.) hè una pianta di cannabis di a famiglia di e Moraceae, una pianta erbacea annuale eretta, alta da 1 à 3 metri. Rami cù scanalature longitudinali, peli appressi densamente bianchi grisgi. Foglie divise palmatamente, lobi lanceolati o lineari-lanceolati, in particulare i fiori secchi è i tricomi di e piante femine. A cultura di a cannabis pò esse spogliata è raccolta. Ci sò femine è masci. A pianta maschile si chjama Chi, è a pianta femina si chjama Ju.
A cannabis era distribuita à l'origine in India, Bhutan è Asia Centrale, è hè oghje salvatica o cultivata in diversi paesi. Hè ancu cultivata o ridotta à a natura in diverse parti di a Cina. Cumuna salvatica in Xinjiang.
U so principale cumpunente chimicu efficace hè u tetraidrocannabinolu (THC in breve), chì hà attività mentali è fisiologiche dopu avè fumatu o somministratu per via orale. L'omu fuma marijuana dapoi più di mille anni, è l'usu di droghe è di religione hè aumentatu in u XXu seculu.
E fibre di a corteccia di u fustu sò longhe è dure, è ponu esse aduprate per tesse linu o filà, fà corde, tesse rete da pesca è fà carta; i graneddi sò pressati per l'oliu, cù un cuntenutu d'oliu di 30%, chì pò esse adupratu per pitture, rivestimenti, ecc., è u residuu d'oliu pò esse adupratu cum'è alimentu. U fruttu hè chjamatu "seme di canapa" o "seme di canapa" in a medicina tradiziunale cinese. U fiore hè chjamatu "Mabo", chì tratta u malu ventu, l'amenorrea è a dimenticanza. A buccia è e brattee sò chjamate "fenu grecu di canapa", chì hè velenosu, tratta e ferite da sovraccaricu, rompe l'accumulazione, disperde u pus, è hè frustrante piglià lu parechje volte; e foglie cuntenenu resina anestetica per preparà anestetichi.
Data di publicazione: 24 d'aprile di u 2022